Pentru pacienti

A. Potrivit UNDERSEA & HYPERBARIC MEDICAL SOCIETY ( UHMS ), asociație medical de profil din Statele Unite ale Americii, Definiția științifică a oxigenoterapiei hiperbare - Hyperbaric Oxygen (HBO2) Therapy este:

,, Hyperbaric oxygen is a medical procedure requiring a physician’s prescription and oversight. All patients must have their entire body placed within a hard sided hyperbaric chamber that meets the American Society of Mechanical Engineers and Pressure Vessels for Human Occupancy (ASME-PVHO-1) code, and the National Fire Protection Agency (NFPA 99) code and standards for hyperbaric chambers, at a pressure of not less than 2.0 ATA (202.65 KPa) while breathing physician prescribed medical grade oxygen for an amount of time that is typically between 90-120 minutes per treatment. Medical grade oxygen (>99.0% oxygen purity) is the only acceptable gas that should be used for therapeutic delivery of hyperbaric oxygen.*

 * Medical grade oxygen should meet United States Pharmacopeia (USP) or national equivalent standard for purity.’

B. Potrivit European Committee for Hyperbaric Medicine ( ECHM ), în Prima Conferință de Consens în Medicina hiperbară ținută la Lille, Franța, între 19 – 21 Septembrie 1994, se stipulează în răspunsul la a doua întrebare – partea de generalități, aliniatul 4 că :

,, Hyperbaric Oxygen Therapy implies the administration of oxygen under pressures not lower than 2 ATA and for times not shorter than 60 minutes.’’

C. Iar potrivit ,, European Committee for Hyperbaric Medicine (ECHM) & European Underwater Baromedical Society (EUBS) Joint position statement on the use of ‘mild hyperbaric therapies’ in humans Introduction Exposure of humans in hyperbaric treatment devices (hyperbaric chambers) up to 2.0 bar overpressure (equal to 20 meters depth of water) with the breathing of oxygen is known as hyperbaric oxygen therapy, HBO therapy or HBOT. ’’,

Medicul de medicină hiperbară din Centrul Medical HYPERBARICA definește procedeul de oxigenoterapie hiperbară conform celor 3 mari entități științifice și profesionale ECHM, EUBS și UHMS și aplică protocoalele, modalitatea de consultație, selectare a pacienților pentru terapia HBOT și tratamentele conform criteriilor acestora.

Medicina hiperbară reprezintă o ramură a medicinei care folosește oxigenul administrat la presiuni mai mari decât două atmosfere, într-o cameră specială numită cameră hiperbară sau barocameră. Scopul acestei terapii este de a crește cantitatea de oxigen din sânge și țesuturi, contribuind astfel la accelerarea proceselor de vindecare. Medicina hiperbară este utilizată în tratamentul multor afecțiuni, având un rol important în vindecarea acestora, recuperarea și îmbunătățirea stării generale de sănătate a pacienților.

În mod normal, oxigenul este transportat în sânge de hemoglobină. În terapia hiperbară:

• Pacientul stă într-o cameră presurizată („cameră hiperbară sau barocameră”)
• Presiunea crește de obicei la 2–3 ori peste cea atmosferică
• Pacientul respiră oxigen medical cu puritate peste 99 %

Rezultatul:

Mult mai mult oxigen se dizolvă direct în plasmă (lichidul din sânge), și este transportat la țesuturi în stare dizolvată și nu doar în globulele roșii legată de hemoglobină.

Cum este barocamera din Centrul Medical HYPERBARICA ?

Camera hiperbară sau altfel spus barocamera, este o incintă metalică, dotată cu mai multe locuri în care presiunea este crescută cu aer comprimat iar pacientul respiră în intervale intermitente oxigen medical, determinând o creștere a fracțiunii de oxigen dizolvat în plasma.

Oxigenul medical se comport ca un medicament și exercită efecte benefice de vindecare în țesuturile afectate.

Camerele hiperbare sunt dotate cu mai multe facilități care converg spre un tratament sigur și eficace al afecțiunilor.

Brocamera din Centrul Medical HYPERBARICA are următoarele dotări în cee ace privește securitatea actului medical:

• Vopseea și materiale interioare ignifugă ( antiincendiu )

Vindecarea rănilor și plăgilor post-operatorii

• Accelerează vindecarea rănilor cronice (ex: picior diabetic)
• Ajută țesuturile care primesc puțin oxigen

Luptă împotriva infecțiilor

• Oxigenul în concentrație mare poate inhiba bacterii periculoase (mai ales anaerobe)
• Crește eficiența sistemului imunitar

Eliminarea toxinelor

• Foarte eficientă în intoxicația cu monoxid de carbon
• Ajută corpul să elimine gaze periculoase din sânge

Refacerea țesuturilor afectate

• Stimulează formarea de vase de sânge noi
• Ajută după radioterapie (țesuturi afectate)

Boala de decompresie

• Tratament standard pentru scafandri (reduce bulele de gaz din sânge)

Oxigenare profundă a organismului

• Crește cantitatea de oxigen dizolvată în sânge și țesuturi
• Ajută mai ales zonele slab vascularizate

E baza tuturor efectelor — dar la o persoană sănătoasă, corpul deja funcționează aproape optim

Reducerea inflamației și implicit a durerii

• Poate scădea inflamația și edemul la nivel celular
• De aceea e utilă în unele leziuni sau boli cronice

Stimularea regenerării celulare

• Activează procese de reparare în corp
• Poate stimula producția de colagen (important pentru piele și țesuturi)

Recuperare rapidă după eforturi intense în sport și pregătire pentru efort competițional

• Terapia hiperbara este folosita de sportivii profesionisti recuperari mai rapide dupa accidente/leziuni.

Barocamera din cadrul Centrului Medical HYPERBARICA are 7 locuri în camera de tratament și două în sasul de intrare sau de urgență.

Ea este top gamă în acest domeniu, având toate dotările prevăzute în normele ECHM și EUBS referitoare la dotări de funcționare și siguranță.

Astfel, avem:

• Triplu sIstem de operare : computerizat, semiautomat prin butoane în consola de operare și manual,
• Triplu sIstem de comunicare audio cu interiorul barocamerei – microfon, speaker și telefon prin inducție electromagnitică,
• Sistem video de monitorizare a paciențilot CCTV, +
• Vopsea și materiale scaune în interior cu calități ignifuge,
• Sas de medicamente,
• Sistem de climatizare interioară,
• Sistem automat de stingere a incendiilor, cu senzori de fum, senzori de foc deschis, sprinklere pentru ploaie interioară, extinctoare de incendiu interioare cu apă și 2 pături antifoc,
• Sistem de senzori de oxigen și alarmă în camera de tratament și sasul de intrare,
• 2 compresoare KAESSER cu funcționare alternativă și la nevoie,

O ședință de tratament hiperbar (oxigenoterapie hiperbară) decurge după un protocol bine stabilit și este supravegheată de personal medical specializat. Iată pașii principali ai unei astfel de ședințe:

1. Pregătirea pacientului

• Pacientul este informat despre procedură și își dă acordul.
• Se verifică starea de sănătate și eventualele contraindicații.
• Se recomandă îmbrăcăminte comodă, fără materiale sintetice sau inflamabile.
• Pacientul își scoate bijuteriile, ceasul sau alte obiecte metalice.
• Se efectuează măsurători de bază: tensiune arterială, puls, saturația de oxygen, radiografie turaco-pulmonară.
• Pacientului i se recomandă să nu fumeze inaine și după terapie. Se recomandă cu fermitate părăsirea obiceiului de a fuma care este puternic dăunător sănătății și poate inactive eficacitatea tratamentului hiperbar.

1. Intrarea în camera hiperbară

• Pacientul intră în camera hiperbară multiloc.
• Camera se închide ermetic.

1. Presurizarea camerei

• Presiunea în cameră este crescută treptat, de obicei la 1,5–3 atmosfere.
• Pacientul poate simți o presiune în urechi similară cu decolarea/aterizarea unui avion și se explică tehnici de compensare (înghițire, mișcarea mandibulei, Valsalva).

1. Inhalarea oxigenului

• Pacientul respiră oxigen medical prin mască.
• Sesiunea durează, în general, între 60 și 120 de minute, în funcție de afecțiunea tratată și protocol.

1. Monitorizare pe tot parcursul ședinței

• Personalul medical supraveghează pacientul, prin geamuri, camere video si sisteme de comunicare.
• Se urmăresc eventualele reacții adverse: disconfort, amețeli, senzație de claustrofobie, dureri de urechi, etc.

1. Depresurizarea camerei

• La final, presiunea este redusă treptat la nivelul atmosferei obișnuite.
• Acest proces durează câteva minute și este monitorizat pentru a preveni eventuale probleme de decompresie.

1. Ieșirea din cameră și evaluarea post-procedură

• Pacientul părăsește camera hiperbară după ce ușile sunt deschise de către personalul HYPERBARICA.
• Uneori, se fac din nou verificări ale parametrilor vitali.
• Pacientul poate discuta cu medicul despre cum s-a simțit pe parcursul ședinței.

1. Boala de decompresie (accident de scufundare)
2. Embolie gazoasă arterială
3. Intoxicație cu monoxid de carbon (cu/ fără intoxicație asociată cu cianuri)
4. Gangrena gazoasă (infecții cu Clostridium)
5. Infecții necrozante ale țesuturilor moi (fasceită necrozantă)
6. Picioare diabetice (ulcere sau plăgi cronice care nu se vindecă)
7. Leziuni prin iradiere (osteoradionecroză, radionecroză tisulară, cistită/radiocistită, proctită/radioproctită)
8. Arsuri termice
9. Grefe sau lambouri compromise (transplanturi de piele cu vascularizație deficitară)
10. Osteomielită cronică refractară (infecție osoasă care nu răspunde la tratament obișnuit)
11. Pierdere bruscă de vedere sau auz (neuropatie optică ischemică, surditate subită neurosenzorială)

Indicații suplimentare:

• Boală vasculară periferică
• Migrenă, cefalee
• Tulburări de vindecare a rănilor
• Infecții cronice recurente
• Leziuni cerebrale traumatice, AVC ischemic (în anumite condiții)
• Fibromialgie
• Autism (controversat, dovezi insuficiente)
• Scleroză multiplă (eficacitate discutabilă)

În prezent, terapia hiperbară nu este decontată de CAS.

În funcție de numărul de ședințe de tratament hiperbar, se pot acorda tratamente gratuite.

Costul unei ședințe standard de tratament hiperbar este de 500 ron.

După o ședință de terapie hiperbară, cei mai mulți pacienți tolerează bine procedura, însă trebuie să știți la ce să va așteptati. Iată ce ar putea apărea:

Senzații și reacții obișnuite

• Ușoară oboseală sau amețeală imediat după ședință – acestea dispar, de obicei, rapid.
• Sen­zație de “urechi înfundate” sau mici disconforturi auriculare, similar cu cele din avion; acestea trec în scurt timp.
• Nevoie frecventă de a înghiți sau “pocnit” în urechi pentru a compensa presiunea.
• O stare generală de bine – unii pacienți relatează o senzație de revigorare sau relaxare.
• Unii pacienți pot constata că văd mai bine după mai multe ședințe de tratament justificate de alte indicații.

Efecte secundare ușoare și rare

• Durere sau disconfort la nivelul urechilor sau sinusurilor dacă compensarea presiunii nu s-a realizat corect.
• Senzație de uscăciune a gurii sau nasului.
• Durere de cap trecătoare.
• Senzație de sete – se recomandă hidratare după ședință.

Ce NU ar trebui să apară

• Dureri severe toracale, dificultăți de respirație, confuzie sau reacții alergice.
• Dacă apar simptome neobișnuite sau severe, anunță imediat personalul medical.

Măsuri după ședință

• Puteți relua activitățile obișnuite imediat, cu excepția cazurilor în care medicul recomandă altceva.
• Se recomandă să eviți scufundările, zborul cu avionul sau expunerea la altitudini mari pentru câteva ore după ședință, pentru a preveni eventuale probleme de decompresie.
• Hidratați-vă bine și evitați consumul de alcool și tutun după sesiune.

Rezultatele terapiei hiperbare depind de afecțiunea tratată, starea generală a pacientului și numărul total de ședințe efectuate. În general, oxigenoterapia hiperbară poate produce următoarele efecte și beneficii:

Rezultate pozitive frecvente

• Grăbirea vindecării rănilor: accelerează cicatrizarea ulcerelor, plăgilor cronice (inclusiv picior diabetic) și a arsurilor.
• Reducerea inflamației și edemului: ajută la scăderea inflamației locale și a umflăturilor.
• Îmbunătățirea aportului de oxigen: oxigenul ajunge în zonele slab vascularizate sau afectate, unde circulația sângelui este compromisă.
• Lupta împotriva infecțiilor: crește eficiența sistemului imun și a anumitor antibiotice, inhibând dezvoltarea bacteriilor anaerobe.
• Regenerarea țesuturilor: stimulează formarea de noi vase de sânge (angiogeneză) și repararea țesuturilor afectate.
• Limitarea extinderii leziunilor: în cazul accidentelor de decompresie, emboliilor sau intoxicației cu monoxid de carbon.

Rezultate la afecțiuni specifice

• Boala de decompresie și embolie gazoasă: poate salva viața și preveni complicațiile neurologice.
• Intoxicație cu monoxid de carbon: reduce riscul de sechele neurologice pe termen lung.
• Osteomielită cronică: poate duce la vindecarea infecției osoase rezistente la tratamente convenționale.
• Leziuni post-iradiere: ameliorează simptomele (ex: osteoradionecroză, cistită hemoragică) și poate recupera funcționalitatea țesuturilor afectate.
• Gangrena gazoasă și infecții severe: scade mortalitatea și grăbește vindecarea.

Limite și factori de variabilitate

• Rezultatele nu sunt imediate: de obicei, este nevoie de un număr de ședințe (de la câteva la câteva zeci).
• Nu înlocuiește terapiile clasice: este adesea folosită ca tratament adjuvant, nu unic.
• Eficiența variază: răspunsul depinde de gravitatea afecțiunii, vârsta, comorbidități și respectarea protocolului.
• Nu există garanția vindecării: în unele cazuri, se obțin doar ameliorări parțiale.

Terapia hiperbară este considerată, în general, sigură când este realizată sub supraveghere medicală, însă poate avea unele riscuri și contraindicații. Iată care sunt principalele:

Riscuri posibile ale terapiei hiperbare

• Barotraume (leziuni prin presiune):
• Urechi (otită barotraumatică, ruptură de timpan)
• Sinusuri (durere, congestie)
• Plămâni (rar, dar poate apărea barotraumă pulmonară)
• Leziuni oculare: Agravarea miopiei temporare, vedere încețoșată (de obicei reversibilă)
• Crize de convulsii: Rar, pot apărea la expuneri prelungite la oxigen la presiuni mari (toxicitate la oxigen)
• Intoxicație cu oxigen: Manifestată prin convulsii, greață, amețeală, confuzie (risc crescut la doze/preziuni mari)
• Claustrofobie: Frică de spații închise, disconfort psihic în camera hiperbară
• Hipoglicemie: La pacienții diabetici, dacă nu-și ajustează tratamentul
• Oboseală, dureri de cap, uscăciunea mucoaselor (gura, nas, ochi)

Contraindicații absolute

• Pneumotorax netratat (prezența de aer între plămân și peretele toracic)
• Infecții acute respiratorii severe (de exemplu, gripă severă, bronșită acută cu dificultăți de ventilație)
• Epilepsie necontrolată (risc crescut de convulsii)
• Chimioterapie cu anumite medicamente (de exemplu, doxorubicină, cisplatină) - necesită evaluare medicală strictă

Contraindicații relative (tratamentul se poate face după evaluare atentă)

• Sarcina (se administrează doar dacă beneficiile depășesc riscurile)
• Boli pulmonare cronice (BPOC, emfizem, astm sever)
• Febră ridicată
• Intervenții chirurgicale recente la ureche sau sinusuri
• Implanturi sau proteze cu părți mobile care pot fi afectate de presiune

Recomandări:

• Evaluarea medicală amănunțită este obligatorie înainte de începerea terapiei.
• Medicul stabilește dacă terapia este sigură pentru fiecare caz.
• În timpul ședințelor, pacientul este monitorizat pentru depistarea rapidă a oricăror complicații.

Conform Codului European de Bune Practici în Domeniul Medicinei Hiperbare, accesul unor materiale și obiecte în barocameră este interzis.

Interzicerea acestor Materiale și obiecte trebuie adusă la cunoștința pacientului sub semnătură, de către o persoană desemnată de Directorul Medical al Centrului de Medicină Hiperbară / Directorului Medical al spitalului în care funcționează barocameră. Persoana desemnată este informată printr-un document scris și luat la cunoștință prin semnătură de îndatorirea de informare a pacientului primită.

Verificarea respectării acestei interdicții se face de o persoană ( aceeași care a informat pacientul sub semnătură sau alta ), care în mod similar, ia la cunoștință de îndatorirea sa prin semnătură.

Lista cu riscurile posibile date de introducerea Materialelor și obiectelor interzise este următoarea:

• C – Posibilitatea de afectare structurală a barocamerei sau a unor componente ale ei
• D – Contaminarea mediului
• E – Risc de explozie
• F – Risc de sursă de Foc
• L – Obiect care poate fi deteriorat datorită presiunii
• M – Obiecte care pot deranja pacienții / programul de tratament
• P – Pot afecta capacitățile scafandrilor / pacienților

Literele reprezintă codul riscurilor.

Lista cu Materialele și Obiectele interzise a fi introduse în barocameră însoțită de codurile pentru riscurile asociate este următoarea ( ÎN ORDINE ALFABETICĂ ) :

14) • Adezivi ( F )

• Aerosoli ( D, E, F )
• After-shave ( D, F )
• Alcool ( D, F, P )
• Baterii ( F )
• Brichete, chibrituri ( F )
• Ceasuri – altele decât cele rezistente la presiune ( L, M )
• Echipament electrice – telefoane, radiouri, etc ( F )
• Haine, pături, perne, cearceafuri – altele decât din bumbac 100% ( F )
• Medicamente neprescrise / neaprobate de medicul de medicină hiperbară ( P )
• Pulberi de curățare ( C, F, P )
• Stilouri cu cerneală ( M )
• Substanțe chimice / agenți de curățat ( D )
• Substanțe explozibile ( E, F )
• Termometre de sticlă ( C, D, P )
• Termosuri ( L, P )
• Țigări, Trabucuri, Tutun de orice tip ( F, M )
• Unguente cosmetice sau pe bază de compuși petrochimici ( F )
• Zahăr și alte alimente cu pulberi inflamabile ( E. F )
• Ziare ( F )

15)  

16) NOTĂ IMPORTANTĂ !

Este important de conștientizat atât pentru pacienți cât și pentru personalul medical că hainele, așternuturile ( cearceafuri, perne, pături ) introduse în barocameră de către pacienți sau personal constituie un risc suplimentar dacă sunt din materiale sintetice, lână sau sunt contaminate cu produse al căror acces este interzis în barocameră !

În interiorul barocamerei sunt admise doar haine / așternuturi pe bază de bumbac sau alte materiale compatibile cu mediul hiperbar și inscripționate ca atare.